Cât de utilă este inteligența artificială în viața profesională de zi cu zi a românilor? Un nou studiu oferă răspunsurile
Majoritatea lucrurilor pe care le facem astăzi arată complet diferit față de acum un deceniu, iar tehnologia este responsabilă pentru această schimbare. Felul în care cumpărăm, comunicăm, muncim și ne distrăm s-a transformat radical. Comerțul electronic este poate cel mai elocvent exemplu: consumatorul român de astăzi compară prețuri în timp real, plasează comenzi în câteva secunde și primește produsele acasă, fără să fi pus piciorul într-un magazin fizic. Întreaga cultură a consumului s-a mutat online, iar așteptările oamenilor față de rapiditate și confort sunt la un nivel fără precedent.
Același lucru s-a întâmplat și cu activități care păreau definitiv legate de spațiile fizice. Industria jocurilor de noroc este un exemplu perfect. Românii joacă astăzi jocuri pacanele, jocuri de masă, titluri instant și multe altele pe platforme online construite să replice experiența unui cazinou adevărat cu grafică de înaltă calitate, atmosferă autentică și acces non-stop de pe orice dispozitiv. Ceea ce era cândva exclusiv terestru există acum și în format digital, la fel de captivant și mai accesibil ca niciodată.
Dintre toate tehnologiile care au redefinit viața modernă, inteligența artificială ocupă un loc aparte. Nu este doar un instrument, ci o schimbare de paradigmă în felul în care oamenii lucrează, iau decizii și își organizează activitatea zilnică. Dar cât de utilă este AI cu adevărat în viața profesională a românilor? Un studiu recent oferă cifre concrete și răspunsuri clare.
Românii folosesc AI mai mult decât media europeană
Rezultatele studiului realizat de SD Worx, unul dintre cei mai importanți furnizori europeni de servicii HR, arată că 35% dintre angajații români utilizează inteligența artificială cel puțin o dată pe săptămână în activitatea profesională. Această cifră depășește media europeană de 29%, ceea ce plasează România într-o poziție surprinzător de avansată față de percepția generală privind adoptarea tehnologiei pe piața locală de muncă.
Studiul a cuprins aproape 17.000 de angajați și manageri HR din 16 țări europene, oferind o imagine comparativă solidă. România nu este un caz izolat, dar performanța sa în ceea ce privește frecvența utilizării AI este notabilă.
Un detaliu important: managerii sunt principalii adoptatori ai tehnologiei. În România, 41% dintre cei cu funcții de conducere spun că folosesc AI mai frecvent, față de doar 26% dintre angajații fără responsabilități manageriale. Aceasta sugerează că AI este percepută, deocamdată, mai degrabă ca un instrument strategic decât ca un sprijin operațional de zi cu zi pentru toată lumea.
Eficiența resimțită și lipsa suportului din partea angajatorilor
Dintre cei care folosesc deja inteligența artificială, 68% spun că lucrează mai eficient. Este o cifră semnificativă și reflectă un beneficiu concret, nu doar o percepție abstractă despre tehnologie.
Oamenii care interacționează direct cu AI în activitatea lor profesională observă diferența; economisesc timp, reduc erorile repetitive și pot gestiona cantități mai mari de informații.
Cu toate acestea, există o problemă structurală. Doar puțin peste jumătate dintre utilizatorii de AI (52%) consideră că primesc suficient suport din partea angajatorului pentru a dezvolta competențele necesare utilizării eficiente a acestor instrumente. Cu alte cuvinte, mulți angajați folosesc AI pe cont propriu, fără pregătire formală, fără ghidare și fără o strategie organizațională clară. Această lipsă de investiții în educația digitală a angajaților poate deveni o vulnerabilitate serioasă pe termen mediu.
Regulamentul european AI Act impune deja, din februarie 2025, ca angajatorii din Uniunea Europeană să se asigure că persoanele care utilizează sau gestionează sisteme AI au un nivel adecvat de competențe. Nu este vorba despre transformarea angajaților în experți tehnici, ci despre capacitatea de a folosi responsabil aceste instrumente și de a recunoaște riscurile asociate.
Omul și AI colaborare, nu înlocuire
Dezbaterea despre înlocuirea forței de muncă de către inteligența artificială continuă, dar datele din acest studiu oferă o perspectivă mai nuanțată. Empatia, judecata contextuală, creativitatea genuină și capacitatea de a gestiona relații interumane rămân, în opinia majorității, în afara sferei de competență a mașinilor.
Există totuși diferențe clare în funcție de experiența directă cu AI. Dintre cei care nu folosesc inteligența artificială, 72% se așteaptă să continue să lucreze aproape exclusiv pe cont propriu. În schimb, dintre utilizatorii activi de AI, 60% anticipează un model de colaborare în care responsabilitățile sunt împărțite între om și tehnologie. Experiența directă schimbă perspectiva; cei care lucrează zilnic cu AI nu o văd ca pe o amenințare, ci ca pe un partener funcțional.
Această diferență de percepție este, poate, cel mai important mesaj al studiului. AI nu este utilă sau inutilă în abstract; valoarea ei reală apare în contact direct, în practică, în rezolvarea unor probleme concrete. Românii care au făcut pasul adoptării o apreciază și o integrează tot mai profund în rutina profesională.
