EXCLUSIV | România cumpără energie electrică din Bulgaria pentru a face față crizei. Care este mecanismul de piață și cum se stabilește prețul. Ce firme românești sunt implicate

De când România are probleme cu asigurarea consumului de energie electrică din producția proprie, Bulgaria a fost soluția salvatoare. Țara vecină produce mult mai mult decât consumă, are capacități de stocare și scoate pe piață la vânzare cantități mari de energie electrică.

Schimburile comerciale de energie între cele două țări se fac pe baza unor licitații care pot fi anuale, lunare, zilnice sau care au loc chiar în ziua livrării.

În proces sunt implicate firme mari la nivel european, dar și SRL-uri din România, cu doar câțiva angajați și care fac profituri de zeci de milioane de lei.

Pe 12 august, România a cumpărat energie din Bulgaria aproape toată ziua, prin mecanismul PZU (piața pentru ziua următoare). Prin acest mecanism producătorii, furnizorii și traderii cumpără și vând energie electrică pentru ziua următoare, în funcție de producția estimată și de consum.

De exemplu, pentru 12 august, participanții au tranzacționat pe 11 august cantitățile de energie care urmează să fie livrate.

Conform datelor OPCOM, România a cumpărat masiv energie din Bulgaria între orele 6:45 și 10:30, cu un preț mediu de 100 lei pe MWh, și între 18:00 și 24:00, cu un preț mediu de 243 lei pe MWh.

România a exportat energie în Bulgaria, în orele de supraproducție datorată parcurilor fotovoltaice, între orele 12:00 și 14:00, la un preț mediu de 40 de lei pe MWh.

La finalul zilei de 11 august, pe piața OPCOM se tranzacționaseră exporturi din România de aproape 110.000 de lei și importuri din Bulgaria de 4 milioane de lei.

Dar piața pentru ziua următoare (PZU) nu e singurul mecanism de tranzacționare.

Cum se fac schimburile de energie electrică

Schimburile de energie electrică între România și Bulgaria se fac printr-un mecanism în care trebuie separate două lucruri: energia tranzacționată și capacitatea rețelei de transport dintre cele două țări.

Interconexiunile de transfer de energie dintre țări au o capacitate limitată care trebuie alocată participanților la piață.

Capacitatea de transfer România – Bulgaria este de 2.662 MW, iar cea dinspre Bulgaria spre România de 2.194 MW, conform datelor OPCOM.

Alocarea capacității de transport – dreptul de a utiliza interconexiunea de transport – se face prin două mecanisme. Pentru perioade mai lungi, de exemplu, pentru un an sau o lună, capacitatea transfrontalieră este alocată prin licitații organizate de JAO – Joint Allocation Office – organism european.

Companiile care participă la aceste licitații pot obține dreptul de a utiliza o anumită capacitate între Bulgaria și România. Achiziția capacității nu înseamnă și achiziția energiei: o companie poate cumpăra dreptul de transport, dar trebuie să-și procure separat energia, printr-un contract bilateral sau de pe o piață organizată.

Cine poate accesa capacități de transport transfrontaliere: teoretic, orice firmă care îndeplinește anumite condiții, inclusiv să depună garanții financiare.

„Accesul la capacitățile de interconexiune transfrontalieră este acordat tuturor participanților la piață care îndeplinesc condițiile prevăzute de reglementările aplicabile și sunt înregistrați pentru a participa la aceste mecanisme printr-un contract de alocare încheiat între participant și operatorul de transport și sistem”, explică Transelectrica, la solicitarea G4Media.

În cazul tranzacțiilor făcute pe piața pentru ziua următoare, capacitatea de transport este alocată implicit, prin mecanismul european de cuplare a piețelor.

„Licitațiile pentru capacitățile pe termen lung sunt organizate periodic, lunar și anual, iar pentru piața pentru ziua următoare și cea intrazilnică alocarea are loc zilnic, respectiv continuu. Criteriul principal de acordare îl reprezintă ofertele depuse de participanți, respectiv, participanții care oferă cel mai mare preț. În cazul cuplării piețelor, capacitățile sunt alocate automat prin algoritmul european de optimizare, care urmărește utilizarea eficientă a rețelei și maximizarea bunăstării pieței”, a explicat Transelectrica mecanismul, pentru G4Media.

Și contractele de achiziție de energie din Bulgaria pot fi încheiate cu luni înainte, de pe o zi pe alta sau chiar în ziua în care se face livrarea.

Piața pentru ziua următoare în România e gestionată de OPCOM, iar ofertele sunt făcute de producători, furnizori și traderi. În Bulgaria, piața e operată de IBEX.

Ofertele tuturor, pe ambele platforme, sunt agregate și apoi introduse în mecanismul european de cuplare a piețelor. Algoritmul corelează ofertele de cumpărare și vânzare, ținând cont inclusiv de capacitățile disponibile între zonele de ofertare.

În afară de tranzacțiile comerciale contractuale, pe termen lung, și cele de pe PZU, există și tranzacțiile intra-day, care apar atunci când situația în sistem se schimbă – avarii, consum mai mare decât cel estimat, etc. Și în acest caz, energia și capacitatea transfrontalieră sunt gestionate împreună în mecanismul de cuplare.

Ce firme fac afaceri cu energie pe relația România – Bulgaria

Datele privind licitațiile de alocare a capacităților pe termen lung sunt gestionate de JAO. 20 de firme au obținut alocare de capacități pentru transfer din Bulgaria spre România pentru tot anul 2026, în total 600 MW.

Între acestea și două firme din România – Axpo Energy România – filiala a celui mai mare producător de energie regenerabilă din Elveția și Nova Power& Gas SRL.

Doar pentru luna august, au obținut alocare de capacități de transfer din Bulgaria în România alte 38 de firme – în total 1300 MW. Două dintre acestea sunt din România – Nova Power & Gas SRL și Casori SRL.

G4Media a solicitat Transelectrica lista cu traderii care participă la tranzacțiile de pe PZU, dar nu am primit-o. Compania susține că lista este publică, deși nu se regăsește nicăieri pe site-ul companiei.

Transelectrica publică doar lista totală a participanților, fără a specifica exact fiecare companie pe ce zonă tranzacționează.

G4Media a analizat documente publice de pe site-urile Transelectrica și IBEX Bulgaria și a rezultat o listă de 35 de companii care se regăsesc pe ambele piețe de tranzacționare. Dintre acestea, nouă sunt din România:

• Casori SRL – înființată în 2014, acționar unic Radu Căruță. Cifră de afaceri în 2025 de 306 milioane de lei, profit de 11,3 milioane de lei și 3 angajați. Radu Căruță a fost vice-ministru al Republicii Moldova în 2009, în guvernul condus de Vladimir Filat. Are o firmă prin care tranzacționează energie și în Republica Moldova.

• EM Power Netherlands SRL – înființată în 2018, acționar unic EM Global Netherlands. Cifră de afaceri în 2025 de 32 de milioane de lei, cu o pierdere de 1,5 milioane de lei, fără angajați.

• Energy Distribution Services SRL – înființată în 2008, acționari Sorina-Liana Mirea şi Costin Mirea. Cifră de afaceri în 2025 – 2,8 miliarde de lei, profit de aproape 97 de milioane de lei și 18 angajați. Sorina-Liana Mirea şi Costin Mirea sunt copiii lui Marian Mirea, fost şef al Hidroconstrucţia Olt, conform Europa Liberă, care a scris despre o afacere controversată a companiei Energy Distribution Services. EDS ar fi cumpărat energie de la Hidroelectrica în perioada 1 iulie 2022–30 iunie 2023, la 270 lei/MWh, iar ulterior unele cantități ar fi fost revândute către Electrificare CFR la 840 lei/MWh. Sorina Liana Mirea este acționară în 8 firme, conform termene.ro, care au o cifră totală de afaceri de 2,9 miliarde lei în 2025 cu profit de 123,6 milioane de lei. Numele său apare și în acționariatul firmei SCM POWER d.o.o. Beograd, din Serbia. În 2025, firma din Serbia a raportat o cifră de afaceri de 137,95 milioane euro cu 4 milioane de euro profit.

• GEN-I Bucharest – Electricity Trading and Sales SRL – înființată în 2024, acționar unic GEN-I TRGOVANJE IN PRODAJA ELEKTRICNE ENERRGIJIE D.O.O. din Slovenia. Cifră de afaceri în 2025 – 377 de milioane de lei, profit de 116.000 lei și 3 angajați.

• Helpvolt Instal SRL – înființată în 2022, acționari: Andrei Suiu și Nicolae Rusu. Cifră de afaceri în 2025 – 116 milioane de lei, profit – 273.000 de lei, 4 angajați.

• Nova Power & Gas SA – înființată în 2006, acționari: Ovidiu Teofil Mureșan, Simion Adrian Mureșan, Marian Pantazescu. Cifra de afaceri în 2025 – 2,9 miliarde de lei, cu profit de 340 de milioane de lei și 151 de angajați. Teofil Mureșan și Simion Mureșan sunt antreprenori din Cluj și fondatorii grupului E-INFRA, grup ce are interese în infrastructură, telecomunicații și energie. Nova Power & Gas deține 50% din RoPower Nuclear, compania de proiect care dezvoltă proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, județul Dâmbovița.

• Photovoltaic Green Project SRL – înființată în 2012, acționar Refin SA. Cifră de afaceri în 2025 – 176,7 milioane de lei, profit de 5,3 milioane de lei și 3 angajați. Acționarul este Refin SA, deținută de Nelu Coman (proprietarul Transenergo Com, intrată în insolvență în 2017).

• Stock Energy SRL – înființată în 2012, acționari: Gabriel Ștefan, Ciprian Ciobotaru, Sol Invest SA – Elveția. Cifra de afaceri în 2025: 1,5 milioane de lei, cu profit de 5,6 milioane de lei și 8 angajați. Gabriel Ștefan este fiul fostului lider PDL Gheorghe Ștefan (Pinalti).

• Tinmar Energy – înființată în 2015, acționari Constantin și George Oancea. Cifră de afaceri în 2025 – 1,3 miliarde de lei, profit 115 milioane de lei, 51 de angajați. Tinmar Energy a fost amendată de ANRE în ianuarie 2024 cu 363,98 milioane de lei pentru manipulare sau tentativă de manipulare a pieței angro de energie electrică (sancțiune contestată în instanță).

sursa : g4media