Senatul a votat prime pentru angajații ANAF și ai Vămii, deși România are cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE

Plenul Senatului a adoptat luni, cu 73 de voturi „pentru”, proiectul care introduce stimulente financiare pentru funcționarii ANAF și ai Autorității Vamale Române care depășesc țintele de încasări la buget. Senatul este însă prima Cameră sesizată, iar proiectul trebuie votat și de Camera Deputaților înainte de a deveni lege.

Fondul pentru recompense poate ajunge la 12% din cheltuielile cu salariile de bază

Angajații ANAF și ai Autorității Vamale Române ar putea primi recompense financiare anuale și prime speciale pentru marile dosare în care statul recuperează peste un milion de euro. Cei care nu îndeplinesc indicatorii de performanță ar putea fi însă penalizați prin reducerea salariului.

Proiectul apare într-un moment în care România continuă să fie unul dintre codașii Uniunii Europene la veniturile fiscale și ocupă ultimul loc la deficitul de încasare a TVA. Cu alte cuvinte, statul încearcă să-i motiveze financiar tocmai pe angajații instituțiilor care trebuie să recupereze decalajul uriaș de colectare.

Proiectul instituie o recompensă financiară anuală pentru personalul ANAF, al Autorității Vamale Române și al structurilor subordonate. Banii ar urma să fie acordați în funcție de îndeplinirea unor indicatori-cheie de performanță.

Important: proiectul nu stabilește că fiecare angajat va primi automat un bonus de 12% din salariu. Limita de 12% se aplică fondului total de recompense al fiecărei instituții, raportat la cheltuielile anuale cu salariile de bază.

Beneficiarii vor fi aleși în urma evaluării profesionale individuale, iar metodologia, criteriile și modul de împărțire a banilor ar urma să fie stabilite ulterior prin hotărâri ale Guvernului.

Potrivit formei inițiatorului publicate de Senat, nu vor putea primi recompense angajații care:

• nu au contribuit la îndeplinirea indicatorilor de performanță;
• au fost sancționați disciplinar în anul respectiv;
• au obținut calificativul „satisfăcător” sau „nesatisfăcător”;
• au comis abateri de la normele de etică și integritate.

Salariu redus cu 10% pentru rezultate slabe la ANAF

Mecanismul nu conține numai bonusuri. Funcționarilor care nu îndeplinesc indicatorii stabiliți și primesc calificativul „satisfăcător” li s-ar putea aplica reducerea cu 10% a drepturilor salariale, în baza actualului Cod administrativ.

Consiliul Legislativ a descoperit însă o problemă: articolul din Codul administrativ pe care se bazează această penalizare urmează să fie abrogat începând cu 1 aprilie 2027. Proiectul bonusurilor ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

În avizul transmis Senatului, Consiliul Legislativ mai avertizează că unele elemente privind drepturile salariale și evaluarea funcționarilor nu pot fi lăsate exclusiv în sarcina Guvernului, ci trebuie stabilite direct prin lege.

Prime speciale pentru marile dosare de la ANAF și vamă

O a doua componentă vizează cazurile în care controalele ANAF sau ale Vămii conduc la stabilirea și încasarea efectivă a unor creanțe care depășesc echivalentul unui milion de euro.

Pentru aceste dosare ar putea fi constituit un fond de premiere de maximum 3% din valoarea creanțelor eligibile, cu condiția ca sumele să fie:

• rămase definitive prin necontestare;
• confirmate definitiv de instanță;
• încasate efectiv la buget, nu doar stabilite pe hârtie.

Lista potențialilor beneficiari este extinsă. Ar putea primi bani inspectorii fiscali și vamali, angajații Antifraudă, echipele mobile și canine, personalul din analiza de risc, juriștii care apără instituția în instanță, angajații din executare silită și confiscare, dar și șefii ierarhici ai personalului implicat.

Primele pentru performanțe excepționale ar urma să fie acordate o singură dată, prin ordinul președintelui ANAF sau al președintelui Autorității Vamale Române.

Avertisment asupra abuzurilor făcute de inspectorii ANAF

Agenția Națională a Funcționarilor Publici a dat aviz favorabil. Instituția consideră că introducerea unui mecanism de recompensare a performanței este oportună și nu contravine principiilor actualului sistem de salarizare, potrivit documentului transmis Senatului.

Consiliul Economic și Social a avizat însă negativ proiectul și avertizează că legarea recompenselor de sumele stabilite sau încasate poate determina „creșterea presiunii asupra contribuabililor”.

CES identifică mai multe riscuri:

• inspectorii ar putea adopta o atitudine excesiv de agresivă;
• controalele ar putea avea un scop predominant fiscal;
• angajații s-ar putea concentra asupra firmelor de la care pot obține sume mai mari;
• relația dintre contribuabil și autoritatea fiscală ar putea deveni predominant conflictuală;
• IMM-urile ar putea fi afectate disproporționat de intensificarea controalelor.

„Dacă performanța este evaluată în funcție de sumele suplimentare stabilite la controale, de amenzile aplicate sau de veniturile colectate, există riscul ca inspectorii să adopte o abordare excesiv de agresivă”, arată avizul negativ al CES.

România, ultima din UE la deficitul de încasare a TVA

Nu există un clasament european unic care să măsoare exclusiv „performanța ANAF”. Datele oficiale arată însă că România se află la coada Uniunii Europene la principalii indicatori legați de veniturile fiscale și conformare.

Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, România a înregistrat în 2023 un deficit de încasare a TVA de 30%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Malta, clasată pe poziția următoare, a avut un deficit de 24,2%, în timp ce Austria și Finlanda au înregistrat numai 1%, respectiv 3%.

Deficitul de încasare reprezintă diferența dintre TVA care ar fi trebuit colectată conform legislației și suma ajunsă efectiv la buget. Indicatorul este influențat de evaziune, fraudă, insolvențe, erori și capacitatea administrației fiscale de a recupera banii. Comisia Europeană confirmă că România are cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE.

Doar Irlanda are venituri fiscale mai mici ca pondere în PIB

România se află aproape de ultimul loc și atunci când sunt comparate veniturile totale din taxe și contribuții sociale.

În 2024, acestea au reprezentat numai 28,8% din PIB, față de media UE de 40,4%, potrivit Eurostat. România a avut a doua cea mai redusă pondere din Uniune, după Irlanda, care a înregistrat 22,4%. Malta s-a situat imediat peste România, cu 29,3%.

Diferența dintre România și media europeană a fost astfel de 11,6 puncte procentuale. Acest indicator nu măsoară numai eficiența ANAF, fiind influențat și de nivelul taxelor, scutiri, structura economiei și politica fiscală. El arată însă dimensiunea problemei cu care se confruntă statul român în strângerea veniturilor necesare finanțării serviciilor publice. Datele sunt publicate de Eurostat.

SURSA – b1tv.ro