Procurorul CSM Claudiu Sandu, verdict dur pentru justiție: „Totul este penetrat de corupție. Riscul general de impunitate de care vorbește CJUE transformă o țară într-un paradis al infractorilor”

Procurorul Claudiu Sandu, membru CSM și critic al grupării informale conduse de Lia Savonea, a făcut marți o radiografie dură a justiției din România după ce Curtea de Justiție a UE a publicat decizia prin care a desființat hotărârile Înaltei Curți de Casație. „Faptul că am încălcat niște principii de drept și, în acest fel, am făcut scăpați sute sau mii de infractori arată halul de degradare a școlii românești de drept dar și degradarea accelerată a conștiinței magistraturii din România”, a scris Sandu într-o postare pe rețele.

„Lucrurile nu se fac temeinic în această țară. Nu știu dacă s-au făcut vreodată. Totul este penetrat de corupție”, a mai scris procurorul CSM, dând ca exemplu breșa informatică de la Agenția Națională de Cadastru.

„Până la urmă, acel risc general de impunitate de care vorbește CJUE este cel mai periculos pentru un stat de drept, pentru o democrație, pentru că transformă o țară într-un paradis al infractorilor. De aici până la anarhie mai este doar un pas”, a mai spus el.

Postarea integrală a lui Claudiu Sandu:

O ȚARĂ EȘUATĂ

Citesc că un hacker a spart baza de date a ANCPI și a intrat în posesia tuturor informațiilor privind tranzacțiile imobiliare și evidența imobilelor din Cartea Funciară.

Mă întreabă dacă acest hacker a și modificat ceva din aceste evidențe.

Era ceva de așteptat.

Lucrurile nu se fac temeinic în această țară. Nu știu dacă s-au făcut vreodată.

Totul este penetrat de corupție.

Cei care fac legile se gândesc prima dată cum îi vor afecta aceste legi pe ei și pe acoliții lor? De aceea sunt lăsate portițe în legi.

Cei care semnează contracte se întreabă ce vor câștiga ei din aceste contracte?

De aceea avem o infrastructură dezastruoasă care poate fi penetrată sau supravegheată oricând.

Îmi amintesc cu mulți ani în urmă, când participam în calitate de președinte de birou electoral de circumscripție la alegerile locale, un primar în funcție mi se plângea că nimeni nu mai voia să contracteze.

Motivul era activitatea DNA.

Era perioada în care lupta cu corupția era la apogeu, iar contractele nu mai aduceau aceleași beneficii.

Astfel că, decât să se contracteze lucrări fără beneficii pentru contractanți, mai bine nu mai contractau deloc.

Nu am motive să cred că s-a schimbat ceva în bine. Dimpotrivă, ce se întâmplă la ANCPI nu face decât să confirme bănuiala că nu mai există niciun serviciu public care să nu fie penetrat de corupție.

Un alt motiv pentru care cred că am eșuat ca țară este hotărârea LIN II.

Este o adevărată lecție de drept; genul care te face să te întrebi ce facultate de drept ai terminat.

Lăsând la o parte limbajul puțin mai dur folosit de Curte, faptul că am încălcat niște principii de drept și, în acest fel, am făcut scăpați sute sau mii de infractori arată halul de degradare a școlii românești de drept, dar și degradarea accelerată a conștiinței magistraturii din România.

Simplul fapt că am ales să rejudecăm cauze definitive în căi extraordinare de atac și să schimbăm radical soluția arată atât necunoaștere, cât și rea-credință.

Până la urmă, acel risc general de impunitate de care vorbește CJUE este cel mai periculos pentru un stat de drept, pentru o democrație, pentru că transformă o țară într-un paradis al infractorilor. De aici până la anarhie mai este doar un pas.

Știu că mulți politicieni, dar și mulți cetățeni, își doresc această anarhie, însă justiția ar trebui să fie prima care să se opună unui asemenea pericol.

În realitate, prin decizii ale CCR, prin decizii ale ICCJ, prin anulări de probe, restituiri de dosare, prin uitarea dosarelor în fișete, prin acordarea a zeci și sute de termene până la împlinirea termenului de prescripție, am amplificat sentimentul de impunitate al infractorilor, prin urmare am contribuit direct la amplificarea dorinței de anarhie.

Citeam și raportul Comisiei Europene privind Statul de drept în România.

Este hilar că în prima recomandare Comisia afirmă că implementarea legilor justiției a contribuit la îmbunătățirea cadrului legal pentru funcționarea sistemului judiciar și pentru independența acestuia.

Aceleași legi care au lichidat orice fel de formă de meritocrație, au afectat grav funcționarea justiției prin schimbarea completelor de judecată ori de câte ori era necesar prin folosirea delegărilor și a detașărilor, au permis controlul asupra funcțiilor de conducere, au creat multiple alte probleme.

Nu mă miră această apreciere a Comisiei.

Am avut ocazia să discut anul trecut cu experți pe Rule of Law și am observat că erau interesați foarte puțin spre deloc.

Până la urmă, birocrația europeană nu diferă mult de cea românească.

Comisia este nemulțumită că nu se fac pași pentru combaterea corupției în magistratură.

Dar atunci când era ridicat MCV-ul unde erau?

Au crezut că reforma s-a încheiat și că ne putem descurca singuri.

Cred că s-au înșelat.

sursa: g4media.ro